Biserica Ortodoxă pomeneşte, în fiecare an, la data de
29 august, tăierea capului cinstitului şi slăvitului Prooroc
înainte-mergător şi Botezător Ioan. Sfântul Ioan Botezătorul
a fost ultimul mare profet al Vechiului Testament, iar misiunea
lui a fost aceea de a pregăti poporul iudeu pentru venirea
Mântuitorului Iisus Hristos, pe Care L-a şi botezat în râul
Iordan.
În predicile sale, Sfântul Ioan Botezătorul îndemna la
pocăinţă, la instaurarea dreptăţii, cinstei şi corectitudinii
şi la îndreptarea moravurilor. Criticarea imoralităţii regelui
Irod a determinat întemniţarea Sfântului Ioan Botezătorul
în castelul de la Maherus. La petrecerea organizată cu ocazia
zilei sale de naştere, Irod a ordonat tăierea capului Sfântului
Ioan, împlinind astfel dorinţa Salomeei, fiica Irodiadei,
concubina lui Irod.
Sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul
se prăznuieşte în fiecare an cu post, în orice zi a săptămânii
ar cădea. Ea este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc
care se încheie pe data de 31 august.
În Episcopia Huşilor va fi hram la Biserica domnească „Tăierea
Capului Sfântului Ioan Botezătorul“ din Vaslui. Sfântul
lăcaş, ctitorit de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, datează
din anul 1490, ca paraclis al curţii domneşti, fiind zidit
în mai puţin de cinci luni (27 aprilie - 20 septembrie).
De-a lungul vremii, ctitoria ştefaniană a avut de suferit
mai ales în urma marelui cutremur din 1802, când turla de
pe naos s-a crăpat, dărâmându-se complet în 1818. A fost
refăcută în anul 1820 de Maria Cantacuzino, soţia marelui
logofăt Costachi Ghica, proprietarul târgului Vaslui, în
prima jumătate a secolului al XIX-lea.
De asemenea, va fi hram şi la biserica „Tăierea Capului
Sfântului Ioan Botezătorul“ din municipiul Huşi.
